Atelierul cu Povești: Ana-Maria și Mihai Ariciu – Interviu

Articol susținut de Asociația Caolin

Proiectul familiei Ariciu – Atelierul cu Povești – este cu adevărat unul epic, un tărâm de basm multidimensional în care cei doi artiști expun atât figuri miniaturale, cât și lucrări la parametri sculpturali.
Ana-Maria și Mihai au urmat Universitatea Națională de Arte din București, după care s-au stabilit în Alba-Iulia, orașul natal al Anei și “baza operativă” a activității lor, ale căror ecouri au depășit rapid granițele naționale.

Găsind o formulă perfectă pentru a traduce în contemporaneitate elemente narative populare și motive arhaice autohtone (dar și din Occident, Orientul apropiat, din culturile mediteraneene sau caucaziene), Atelierul cu Povești se distinge printr-o sinteză plină de farmec a tehnicilor ceramice, picturale și grafice. Lucrările lor sunt o încântare pentru copii și adulți, nu doar sub aspect decorativ și ludic, ci și pentru felul în care fac să vibreze corzi secrete ale sufletului.

Când v-ați gândit prima dată că veți deveni ceramiști sau v-ați propus asta?
Spre Ceramică am „virat” amândoi, dinspre Grafică și Pictură, în timpul facultății și nu ne-am gândit că o să rămânem în domeniul ăsta.

Ce denumire preferați, ceramist, olar sau artist vizual și de ce?
Artiști vizuali și nu din orgoliu, dar vedem lucrul în domeniul ăsta ca pe un demers artistic, plus că ne manifestăm câteodată și în alte medii.

Ce semnificație are ceramica pentru voi?
Ceramica este și pasiune și meserie.

Care credeți că e cea mai importantă calitate a artei ceramice?
Este foarte generoasă ca posibilități de exprimare și se face ușor vizibilă, punctează spațiul și prin formă, și prin culoare.

Care sunt sursele voastre de inspirație?
Inspirația noastră este uriașul patrimoniu universal, culturile străvechi sau medievale, dar și arta contemporană.

Ce materiale ceramice vă place să folosiți mai mult și de ce?
Cel mai des folosim lutul, ne plac „concretețea și sinceritatea” lui, dar și versatilitatea, oferindu-ți posibilitatea să îl lucrezi de la dimensiuni mari până la finețuri de miniatură.

În realizarea lucrărilor folosiți mai mult tehnici și tehnologii industriale sau mai mult tehnici manuale? Care credeți că sunt avantajele și dezavantajele lor?
Într-o mare proporție lucrăm manual, din principiu, în scopul de a interveni cât mai mult la fiecare obiect, de a păstra legătură cu materialul. Avantajele sunt tocmai această legătură terapeutică cu materialul ceramic și bucuria creării fiecărei lucrări. Dezavantaje ar fi timpul și volumul mai mare de muncă.

Ce părere aveți despre ceramica civilizației Cucuteni-Tripole? Ne puteți da un exemplu de ceramică arhaică pe care o apreciați în mod special și ce anume vă atrage la ea?
Apreciem mult Cultura Cucuteni, apropos de întrebarea voastră, dar toate culturile vechi ne plac, atât cele brute, și cele mai rafinate cum ar fi ceramica grecească.

Cum ați descrie meseria de ceramist în trei cuvinte?
Meșteșug, rigoare, surprinzătoare.

Care credeți că sunt trei dintre cele mai importante calități pe care ar trebui să le aibă un artist vizual?
Cultură imagistică, creativitate și cunoaștere în același timp.

Ce părere aveți despre ceramica românească?
O părere bună, de la faptul că am avut școli contemporane competitive încă de când au luat naștere, vorbim de istoria recentă, și până la faptul că din ce în ce mai multe evenimente de profil se întâmplă.

Care credeți că sunt nevoile artistului ceramist?
Nevoile unui ceramist sunt aceleași ca ale oricărui artist, nevoia de o piață de artă și de emulație în jurul ei, cu un plus de oarecare tehnologie pentru un ceramist.

Ce le-ați recomanda ceramiștilor mai tineri pentru a se orienta mai bine în carieră?
Să își aleagă bine de la început direcția, pentru că fiind o paletă așa de mare se pot împrăștia, asta neexcluzând experimentul.

Cum funcționează lucrul în doi în acest domeniu? Cine cu ce se ocupă în tandemul vostru creativ?
Deși suntem împreună în același atelier și poate avem un traseu comun, suntem destul de independenți, mai mult chiar în ultimul timp, însă partea brută, „murdară”, încă îmi aparține, iar de „finețuri” și de partea de decor se ocupă Ana-Maria.

Interviu luat de Letiția Câmpan.