Efectul creațiilor de ceramică artistică ale lui András Koncz-Münich asupra privitorului este unul foarte puternic, cu conotații scenografice și sculpturale deosebite. Unele lucrări te duc cu gândul la niște formațiuni ale materiei primordiale, cu structuri și conglomerate dispuse când în tensiune, când în armonie unele cu altele. Câteva par artefacte ale unei civilizații avansate din alte timpuri, trecute sau viitoare. Cu siguranță în arta sa poți surprinde unitatea între spirit și materie, o amprentă plastică unică, un proces tehnic impecabil și un fin accent ludic, roade ale unui studiu aprofundat al tehnicilor ceramice tradiționale și contemporane, dar și ale experimentelor continue.
Pe lângă activitatea artistică, András e implicat în programe de cercetare, de educație plastică și consiliere psihopedagogică, susținând workshopuri și ateliere de tehnici ceramice.
Originar din Bistrița și format la Cluj la secția Ceramică-Sticlă-Metal a Universitații de Artă și Design din Cluj-Napoca, Koncz-Münich András este unul dintre ceramiștii contemporani cei mai complecși din circuitul est-european.
Când v-ați gândit prima dată că veți deveni ceramist sau v-ați propus asta?
Am ajuns întâmplător să fiu admis la secția ceramică a universității de artă clujene, dar pe parcursul studiilor a început să-mi placă tot mai mult acest domeniu și a ajuns să fie forma favorită a exprimării mele artistice.
Ne puteți povesti care a fost și cum v-ați simțit la prima dumneavoastră participare la o expoziție de ceramică?
Cred că la galeria centrului International Ceramic Studio (ICS) din Kecskemét a fost prima mea participare la o expoziție specifică de ceramică în anul 2004, eram foarte impresionat de dotările acelui centru de ceramică, de lucrările de artă valoroase din expoziție dar și din depozitele ICS Kecskemét. În țară aș menționa prima participare la bienala națională de ceramică organizată de UAP la Muzeul de Artă Cluj din 2012, dar bineînțeles anterior am mai participat și la alte expoziții mai generaliste. Iar prima expoziție personală de ceramică de care îmi aduc aminte cu drag a avut loc în anul 1999 la Muzeul Județean din Bistrița. Expoziția „Denivelări”, care ulterior a fost prezentată și la Galeria Veche din Cluj, a fost urmarea unui proiect realizat împreună cu soția mea Koncz-Münich Judith, pe parcursul căruia am experimentat diverse argile naturale găsite în zonă, am făcut mai multe arderi experimentale în groapă sau în cuptoare improvizate…
Cum vă place să fiți denumit, ceramist, olar sau artist vizual și de ce?
Am un mare respect pentru meșterii olari care, atât de puțini câți au mai rămas, încearcă să păstreze tradiția olăritului din mediul rural. Denumirea de olar are mai degrabă această conotație de meșter popular; deși îmi place să lucrez la roata de olărit și îmi place să învăț și pe alții să „tragă la roată” – cum se spune – nu cred că pot să fiu numit olar. Nici denumirea de artist nu mă încântă foarte mult (mă trimite cu gândul la un artist circar). Artist vizual este poate mai acceptabil în prezent pentru un absolvent al unei universități de arte vizuale care poate trece ușor la diferite medii artistice vizuale de exprimare. Apelativul ceramist în limba română este justificat pentru cineva care se ocupă de ceramică, în limba engleză prefer totuși „ceramic artist” și nu „ceramicist” sau „potter”.
Ce semnificație are ceramica pentru dumneavoastră?
Ceramica este mediul meu favorit de exprimare dar și de predare la școală sau la cursurile pentru adulți pe care le țin atât la Espresso Studio cât și în colaborare cu Asociația Ronda. Ceramica este și o modalitate de menținere a echilibrului emoțional, este o metodă bună pentru consiliere și art-terapie.
Care credeți că e cea mai importantă calitate a artei ceramice?
Îmbină diferite domenii ale artei cu tehnica, știința și experimentul, în același timp face parte din cultura umană încă de la începuturile ei. Este și o metodă pedagogică, de consiliere școlară și asistență psihopedagogică excelentă, din păcate insuficient exploatată (neglijată aproape în totalitate la noi în țară).
Care sunt sursele dumneavoastră de inspirație?
Natura, istoria, arheologia, geologia, astronomia, geometria, istoria artei, arta modernă și contemporană, ceramica arhaică sau cea populară.
Ce materiale ceramice vă place să folosiți mai mult și de ce?
Folosesc în ultimul timp argile ușor șamotate de culori diferite pentru construcții spațiale, adesea folosesc și paperclay, iar pentru olărit un vitrus cu plasticitate mai mare fără șamotă.
În realizarea lucrărilor folosiți mai mult tehnici și tehnologii industriale dedicate ceramicii sau mai mult tehnici manuale de lucru? Care credeți că sunt avantajele și dezavantajele lor?
Folosesc mai puțin tehnologii industriale și mai mult tehnici manuale, eventual roata de olărit, presa de extrudat lut, forme din ghips create de mine. Cred că obiectele create manual sunt mai expresive, mai naturale, unicate, incomparabil mai valoroase decât cele create în serie cu tehnologii industriale.
Ne puteți da un exemplu de ceramică arhaică pe care o apreciați în mod special și ce anume vă atrage la ea?
Îmi place mult ceramica arhaică, începând cu cea japoneză a culturii Jomon, ceramica minoică și grecească antică, pană la ceramica neolitică așa cum este și cea de la Cucuteni.
Ce părere aveți despre ceramica civilizației Cucuteni-Tripole?
Este deosebit de frumoasă, foarte bogată în forme expresive și cu decorul acela linear spiralat inconfundabil și plin de magie.
Care credeți că sunt trei dintre cele mai importante evenimente din lume dedicate ceramicii?
E greu să alegi care sunt cele mai importante, poate Ceramic Art London, Bienala Internațională de ceramică din Coreea sau Competiția Internațională de ceramică de la Faenza.
La ce eveniment dedicat ceramicii sau la ce galerie visați să expuneți și de ce?
Nu am un vis de a expune undeva anume, ar fi un vis împlinit de a expune și de a avea succes la orice eveniment major dedicat ceramicii, de a reuși să creez obiecte ceramice valoroase cu care să fiu acceptat într-un circuit internațional al ceramicii artistice.
Cum ați descrie meseria de ceramist în trei cuvinte?
Pasiune, muncă și creativitate.
Care credeți că sunt trei dintre cele mai importante calități pe care ar trebui să le aibă un artist vizual?
Ar trebui să stăpânească bine mai multe medii artistice de exprimare, fie că este vorba de fotografie, pictură, ceramică, sculptură, sau noile tehnologii media.
Ce părere aveți despre ceramica românească?
Încă nu are un public suficient de larg, dotările tehnice necesare unui atelier ceramic îi împiedică pe mulți absolvenți ai universităților de artă să înceapă o carieră în acest domeniu. La școlile de masă elevii nu au acces la cursuri de ceramică și astfel generații întregi rămân fără orice contact cu acest domeniu, astfel, nici în viitor nu vor exista mulți amatori sau iubitori de ceramică. Lipsește pătura de mijloc a amatorilor, consumatorilor, a celor care ar practica și ca un hobby ceramica. Păcat. Dar există totuși în prezent un val de pasionați, creatori și consumatori de ceramică, iar aceștia pot îndrepta lucrurile.
Care credeți că sunt nevoile artistului ceramist?
Artistul ceramist are nevoie de un atelier cât mai bine dotat tehnic (neapărat cu cuptor electric). Are nevoie de acces ușor la materiale specifice: argile, glazuri etc. și, cel mai important, are nevoie de un public interesat care să aprecieze creațiile sale și să le cumpere.
Ce le-ați recomanda ceramiștilor mai tineri pentru a se orienta mai bine în carieră?
Le recomand să încerce să lucreze mai mulți în grup, să doteze bine un atelier ceramic mai mare pe care să îl poată folosi împreună. Cheltuielile de pornire a unui atelier sunt foarte mari, dar dacă împart aceste cheltuieli sau dacă accesează împreună anumite fonduri pentru dotarea atelierului ar putea avea mai ușor succes.
Care artist sau artiști ceramiști v-au inspirat de-a lungul carierei sau constituie un reper?
Jakobovits Márta, Beate Kuhn, Eugenia Pop, Peter Voulkos, Bernard Leach, Hans Coper, Edmund de Waal, Hiromu Okuda şi mulți alții.
Interviu luat de Letiția Câmpan.